Un fost elev al Colegiului Tehnic Danubiana a creat, împreună cu un antreprenor din zona Romanului, a treia bancă de alimente din România.

Gabriel Sescu și-a dedicat aproape toată viața sistemului social și a înțeles, mai repede și mai profund decât alții, nevoia de a crea un sistem prin care să ajute oamenii aflați în nevoie și să ajute, totodată, lupta împotriva risipei alimentare. Nu a reinventat roata, ci a mers pe o rețetă care în altă țări europene funcționează de zeci de ani: înființarea unei bănci pentru alimente. A mers în străinătate, a studiat cum fac cei care au deja experiență și apoi a implementat proiectul la București.

„Banca pentru Alimente de la București a fost de test, am vrut să vedem câtă deschidere găsim în România față de această inițiativă. Dacă nu ar fi funcționat la București, e clar că nu ar fi avut sens să continuăm. Dar marii retaileri au reacționat pozitiv, mai ales că în alte țări în care sunt prezenți, ei fac acest lucru de niște ani. După București, a doua bancă pentru alimente a fost la Cluj, iar la sfârșitul lui decembrie am deschis și la Roman. Am ales orașul nu pentru că eu sunt din zonă, ci pentru că poziția centrală din regiunea de nord-est a țării face ca Romanul să fie ideal pentru distribuție și în alte localități.”

Gabriel Sescu, fondator Banca pentru Alimente

Banca pentru Alimente lucrează doar cu persoane juridice, toată marfa fiind preluată și livrată pe bază de documente. Mai exact, către Banca pentru Alimente poate dona doar o companie (magazin, supermarket, etc.), iar donațiile merg către beneficiari persoane juridice (organizații non-guvernamentale cu profil social). Până acum, Banca pentru Alimente de la Roman a fost aprovizionată de la București. De aducerea produselor s-a ocupat partenerul lui Gabriel Sescu.

„Am adus produse de patru ori până acum, de fiecare dată câte o cantitate de aproximativ trei tone. Acestea au mers către asociații din Roman și din județ. Spre exemplu: Fundația Pacea, Fundația Melchisedec, Iubire și Speranță, o asociație din Săvinești. Suntem la început și nu avem un depozit al  nostru, al Băncii Locală pentru Alimente Roman, acesta este un obiectiv al nostru pentru următoarele luni. Avem o colaborare cu Fundația Pacea și ei ne-au oferit spațiul necesar pentru depozitare în bune condiții a produselor.”

Romuald Bulai

La Banca pentru Alimente ajung produse care au mai mult de cinci zile până la expirare (din motive de logistică, pentru ca acestea să ajungă în termen la beneficiarii finali), produse care nu sunt conforme pentru vânzare (din cauza dimensiunii sau pentru că au fost etichetate greșit), stocuri ce rămân după anumite perioade (ciocolată ambalată special pentru Crăciun sau pentru Paști, ce nu se vinde în intervalul specific). Companiile care dau produse la Banca pentru Alimente pot opta pentru contracte tip sponsorizare ( și nu mai plătesc impozit pe venit pentru cantitatea de produse în cauză) sau donație.

„Conceptul fiind nou, ar putea exista unele reticențe la început, dar cei care dețin  afaceri în domeniu înțeleg destul de repede că donațiile către Banca pentru Alimente nu le afectează businessul. Aceste produse ajung la o categorie ce nu face parte din plaja de clienți, adică nu le scad cumpărătorii dacă ei dau produse către noi. În al doilea rând, un patron italian care a renunțat la a face reduceri pentru a dona către o bancă pentru alimente a argumentat că avea foarte mulți clienți în magazin doar în perioada reducerilor, că mulți se axau doar pe promoții și că nu mai avea clienți în celelalte perioade așa cum ar fi estimat. Prin urmare, a renunțat la promoțiile de ultim moment în favoarea donațiilor, iar apoi a constatat că cei care cumpărau veneau și în alte momente ale săptămânii sau ale zilei.”

Gabriel Sescu

Conform  unor studii realizate la nivelul Uniunii Europene, în România fiecare persoană aruncă, anual, 76 kg de mâncare. Graficul arată că suntem printre ultimii la risipa alimentară, dar un motiv ar putea fi și faptul că la nivelul țării noastre nu există un sistem de colectare a datelor cu privire la această problemă (vezi anexa E din acest studiu). Fondatorii băncilor pentru alimente din România spun că această inițiativă va însemna mii de tone de produse care nu vor mai ajunge la gunoi, ci vor fi folosite într-un scop caritabil. În Ungaria, într-un singur an s-au donat băncilor de alimente aproximativ 10.000 de tone de produse.