Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România plătește una dintre cele mai mari dobânzi anuale efective (DAE) din UE, de 30341% pentru un credit de 180 de euro acordat de un IFN (instituție financiară nebancară, pentru 30 de zile, arată un studiu privind creditarea în România al Asociaţieii Credere, la solicitarea Finance Watch Bruxelles.
"Ambiguitatea costurilor, ascunderea unor costuri sau îndreptarea consumatorilor către produse de creditare cu un cost mai ridicat sunt doar câteva dintre problemele identificate la nivel naţional şi care încalcă, în mod flagrant, legislaţia în vigoare. Au fost identificate elemente de dezinformare a consumatorului şi de publicitate înşelătoare. Cu titlu de exemplu, două bănci din România promovau acordarea de credite de consum cu dobândă de 8%, fără a informa consumatorul că dacă nu îndeplinea anumite condiţii noua rata de dobândă era de aproximativ 14%. Spre deosebire de alte ţări europene, obţinerea modelului de contract anterior semnării, cu mici excepţii, este extrem de greu de realizat. Reprezentaţii unor entităţi financiare au recunoscut că încurajează consumatorii să semneze contractul pe loc, fără o analiză în prealabil a acestuia", arată cercetare.
Dn această cauză este nevoie de intervenția Comisiei Europene Comisiei Europene pentru îmbunătăţirea instrumentelor de protecţie.
Studiul a fost efectuat asupra a 32 de situații prin metoda mystery shopping. În perioada iunie-august 2020 a fost analizat comportamentul a 10 bănci şi 14 instituţii financiar-nebancare (IFN) în privinţa procesului de creditare, în mediul online şi direct în sucursalele entităţilor financiare.
"Un astfel de studiu a fost realizat şi în ţări precum Spania sau Irlanda, fiind o acţiune coordonată la nivel european, în contextul în care Comisia Europeană analizează modificarea Directivei Creditelor de Consum 2008/48 (transpusă în România prin OUG 50/2010). Prin urmare, principalul act normativ din România care reglementează acordarea de credite ar putea fi modificat în viitorul apropiat, la iniţiativa Comisiei Europene" transmite Asociația.
Multe dintre entităţile financiare nu oferă informaţii pre-contractuale suficiente înainte de acordarea unui credit. De cele mai multe ori, informaţiile prezentate sunt neclare, iar 60% dintre consumatori nu pot face o alegere informată atunci când accesează un credit. Doar 1 din 50 participanți la studiu declară că a primit sfaturi din partea ofiţerului de credit şi doar 13% dintre consumatori au fost sfătuiţi în legătură cu tipul de produs de creditare care se mulează pe nevoile şi situaţia personală. Neregulile pe piaţa creditului de consum sunt mai accentuate în cazul creditelor acordate de către IFN-uri în mediul online.
"Studiul confirmă necesitatea urgentă de a revizui Directiva 2008/48 privind creditele de consum pentru a contracara practicile abuzive care agravează problema supraîndatorării cu care se confruntă consumatorii europeni", spune Benoît Lallemand, secretar general Finance Watch.
Studiul relevă necesitatea implementării la nivel naţional a unei soluţii de plafonare a dobânzilor pentru creditele de scurtă durată acordate de către IFN-uri.
Studiile din România, Spania şi Irlanda, Finance Watch, după consultarea membrilor organizaţiei (inclusiv Credere) a lansat o serie de recomandări către Comisia Europeană pentru modificarea Directivei 2008/48 privind creditele de consum (transpusă în România prin OUG 50/2010).
Modificările vizează îmbunătăţirea informaţiilor pre-contractuale oferite consumatorilor înainte de acordarea creditului, reguli noi testate de consumatori privind conţinutul, formatul şi prezentarea informaţiilor pre-contractuale către consumatori (modificarea FEIS) şi definirea clară a momentului când trebuie furnizate consumatorilor informaţii pre-contractuale. Acestea ar trebui să se realizeze cu cel puţin 48 de ore înainte de momentul când consumatorul va încheia un contract de credit. Alte modificări vizează îmbunătăţirea consilierii; introducerea de cerinţe de guvernanţă a produsului; limitarea practicilor publicitare defectuoase; asigurarea de practici corespunzătoare de evaluare a bonităţii prin reguli
detaliate; extinderea scopului Directivei 2008/48 (CCD); includerea tuturor entităţilor nebancare în domeniul de aplicare al directivei; crearea de reguli pentru piaţa de credite online.
