​Lumea are instrumentele necesare pentru a aduce sfârșitul pandemiei. De ce nu le folosește ● De ce n-a fost amendat Iohannis la Sibiu.Explicația Poliției ● Pacientul zero de la Bârlad, infectat cu OMICRON, a băgat în sperieți vecinii! Aceștia nu-l lasă să deschidă fereastra ● Legea de scădere a facturilor lasă firmele din energie fără bani ●România în tabloul de bord al UE: 11 criterii de echilibru macroeconomic din 14. Lista problemelor ● „Mă puteți bate și în picioare” ● Antreprenor: Criza ne-a obligat să inventăm bonusuri pe care în alți ani nu le dădeam ● Plăcintele de pomană bat tulpina Omicron ● După educația financiară și cea juridică, parlamentarii vor să introducă și educația pentru mediu în programa școlară ● După 30 de ani: Dizolvarea Parlamentului, sistemul judiciar, regiunile, principalele hibe ale Constituției ● Reacția ministrului Chesnoiu după ce Azomureș a anunțat să oprește producția de îngrășăminte ● Cele mai fericite mame ● De ce consumăm mai mult ca oricând.

Business ReportFoto: Colaj foto

​Lumea are instrumentele necesare pentru a aduce sfârșitul pandemiei COVID, spun experții. De ce nu le folosește. Vaccinarea în masă și coordonarea măsurilor de gestionare a pandemiei la nivel global ar putea grăbi sfârșitul crizei sanitare. Doar că, în acest moment, țările preferă să abordeze problema în mod individual. „Nu a existat niciodată un plan și încă nu există un plan la nivel global”, spun experții citați de CNN. Pandemia COVID nu va ține o veșnicie. Va continua, cel mai probabil, să facă probleme, dar va scădea în intensitate în al treilea ei an, numai pentru a crește iarăși ocazional, odată cu apariția noilor variante. Dar chiar dacă virusul nu va fi eradicat, imunitatea oamenilor se va îmbunătăți constant, iar lumea va putea să trăiască cu boala. „Nepoții nepoților noștri se vor infecta cu acest virus”, explică Paul Hunter, profesor de medicină la University of East Anglia din Marea Britanie. „Dar boala COVID va deveni parte a istoriei, pe măsură ce infecția se va transforma într-o altă cauză simplă a răcelilor”, asigură expertul, citat de Libertatea.

Explicația dată de Poliția din Sibiu pentru lipsa unei amenzi pentru președintele Iohannis, care a mers fără mască la biserică. Polițiștii recunosc faptul că purtarea măștii era obligatorie, însă susțin că șeful statului desfășura ”activități”, fără să specifice de ce gen. În urma verificărilor efectuate privind petiția dumneavoastră, vă comunicăm faptul că nu au rezultat aspecte de încălcare a cadrului legal. Vă informăm că, pe raza Municipiului Sibiu, la data de 10.10.2021, erau aplicabile prevederile art.2 lit. B.) din Hotărârea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Sibiu nr. 71 din 09.10.2021 privind prelungirea stării de alertă, precum și pentru aprobarea unor măsuri suplimentare de prevenire și combatere a contaminării cu virusul SARS CoV-2”, se arată în răspuns, scrie Turnul Sfatului.

Pacientul zero de la Bârlad, infectat cu OMICRON, a băgat în sperieți vecinii! Aceștia nu-l lasă să deschidă fereastra. Au început să apară și primele informații despre bărbatul infectat cu varianta OMICRON a virusului SARS-CoV-2 din Bârlad. Acesta nu vrea sub nicio formă să stea de vorbă cu presa și vrea să rămână în anonimat. Se plânge deja de atitudinea ostilă a vecinilor, care-i transmit să nu deschidă ușa sau fereastra, ca nu cumva “virusul să iasă pe geam”. Bărbatul, de 59 de ani, se află izolat într-un apartament situat la un etaj superior într-un bloc din Bârlad. Vecinii sunt disperați că s-ar putea infecta cu această nouă tulpină, mai ales după ce au citit pe internet, că această noua mutație a virusului este atât de contagioasă, încât se ia și când se deschide ușa. Inclusiv polițiștii sunt îngroziți de această fobie. Când îl verifică, aceștia îl sună din fața blocului și îl pun să se afișeze la fereastră, nu urcă la ușa acestuia și nici nu-l lasă să deschidă geamul, scrie Vremea Nouă.

Legea de scădere a facturilor lasă firmele din energie fără bani. Electrica ar negocia împrumuturi de cel puțin un miliard de lei doar pentru capital de lucru – surse. Grupul Electrica discută în aceste zile cu mai multe bănci despre opțiunea de a accesa credite sub formă de capital de lucru, potrivit unor surse din piață. Electrica ar urma să împrumute cel puțin un miliard de lei, potrivit surselor noastre, atât pentru segmentul de furnizare, cât și pentru segmentul de distribuție, pentru a-și asigura capitalul de lucru necesar funcționării în actualele condiții. Conducerea companiei nu a dorit să dea deocamdată vreun detaliu despre aceste discuții cu băncile. Electrica este o companie listată la Bursa de Valori București. Potrivit surselor noastre, nu doar societățile de distribuție și furnizare din Grupul Electrica vor recurge la credite bancare pentru a-și asigura capitalul de lucru, ci și altele din piață, inclusiv unele care au în spate grupuri străine, scrie Economica.net.

România în tabloul de bord al UE: 11 criterii de echilibru macroeconomic din 14. Lista problemelor. Potrivit datelor prezentate de Eurostat, România a îndeplinit anul trecut 11 dintre cei 14 indicatori stabiliți pentru tabloul de bord al situației macroeconomice din statele membre UE, la fel ca Franța, Austria și Polonia. De reținut, în contextul pandemiei, doar 9 state din 27 au stat mai bine decât noi, cel mai bine poziționate fiind Cehia și Bulgaria (ambele cu 13 criterii bifate din cele 14 posibile). Situația a fost mai problematică îndeosebi în state sudice ale Uniunii, precum Spania (doar 7 din 14), Portugalia și Grecia (fiecare cu 8 din 14 valori în limitele recomandate). Germania și Olanda s-au situat aparent ceva mai slab decât noi (10 din 14), doar că dezechilibrul lor din contul curent a constat în excedent prea mare ( +7,4% din PIB Germania și +9,1% din PIB Olanda) și nu în deficit exagerat, precum în cazul României (-4,9% din PIB), scrie Curs de Guvernare.

„Mă puteți bate și în picioare”. Doina Cornea a fost o disidentă self-made. A trecut de la admirația față de Ceaușescu la acțiuni de denunțare a sistemului represiv. A făcut-o citind, ascultând și încăpățânându-se, chiar și atunci când nu mai părea să existe niciun orizont. Așa și-a educat disidența. Decembrie rămâne pentru totdeauna luna întemeierii regimului comunist, prin ridicarea Republicii Populare Române pe ruinele monarhiei, după abdicarea forțată a Regelui Mihai în penultima zi a anului 1947.

Rămâne, însă, și luna prăbușirii dictaturii, pe fondul Revoluției Române din 1989. România a traversat aproape 42 de ani de represiune și de poliție politică – și asta e suficient pentru a înțelege că niciun cartier urban și nicio instalație industrială și niciun grad (mai ridicat) de alfabetizare nu pot justifica ambiția unui regim de a se înstăpâni peste viețile și mințile supușilor.

România modernizată de comunism a fost simultan România coborâtă în peșteră de regim – prin coloniile de muncă silnică, prin detenția egală cu tortura a opozanților ideologici, prin promovarea cetățeanului-delator, prin politicile de natalitate forțată (mergeți pe Jurnalul Decretului și vedeți cum arată o lume în care femeile primesc sarcină obligatorie de la Partid să dea țării cât mai mulți copii), prin frig și prin frică, scrie Dela0.ro.

Antreprenor: Criza ne-a obligat să inventăm bonusuri pe care în alți ani nu le dădeam. 2021 a fost un an complicat din punct de vedere al recrutării de personal pentru retailul alimentar modern, comparativ cu anul anterior, a precizat Eugen Saulea, fondator Essa Group, unul dintre cei mai importanți jucători din piața de trade marketing și vânzări din România, în cadrul emisiunii HR Talks, realizată de wall-street.ro. Criza de personal a determinat compania să recalibreze pachetele de beneficii pentru angajați și să adauge inclusiv bonusuri care în alți ani nici nu existau. „Anul trecut aveam bazele de date populate cu suficienți candidați pentru a putea recruta pe profilul indicat de parteneri. Anul acesta, din iulie, atunci când s-au relaxat măsurile, potențialii angajați au migrat. Noi am sperat că pleacă într-o vacanța și se întorc după luna septembrie. Din păcate au plecat în afară țării pentru joburi mai bine plătite. Suntem în situația în care recrutăm la foc continuu. Am făcut o analiză să vedem cam care e fluctuația de personal de anul acesta, comparativ cu anul trecut și stăm foarte prost. Candidații accesează joburile, dar dacă vin alte oferte din piață mai bune, pleacă fără urmă de regret”, a declarat Eugen Saulea, fondator Essa Group, companie care oferă servicii de merchandising şi de recrutare de personal, scrie wall-street.ro.

Plăcintele de pomană bat tulpina Omicron. De ce s-au călcat în picioare mii de români la Baia Mare pentru a prinde o prăjitură gratis. Ceartă şi îmbrânceli pe ritm de fanfară la Târgul de Crăciun de la Baia Mare la scurtă vreme de la momentul în care era făcut anunţul oficial că în România sunt două persoane infectate cu noua tulpină a SARS-CoV-2, Omicron. Oameni cu copii în braţe s-au îngrămădit să prindă un cadou de la Moş Nicolae, uitând cu totul de orice regulă sanitară. Avertismentele specialiştilor care spun că noua variantă este super-contagioasă nu au impresionat pe nimeni. Societatea crede mai degrabă în deochi Dar, să nu ne imaginăm că este ceva în aerul de la Baia Mare, pentru că, şi dacă s-ar fi organizat în altă parte, reacţia oamenilor ar fi fost aceeaşi, susţine sociologul Gelu Duminică. „Am publicat zilele trecute un sondaj din care rezultă că 40% din populaţie, chiar dacă ar muri lumea pe străzi, poate să fie şi mama Omicronului, nu va crede în vaccinul anti-COVID şi nici în acest virus. Nu vor să audă. Explicaţiile sunt multe: de la nivelul de educaţie şi până la nivelul de încredere în instituţii şi la faptul că societatea aceasta crede mai degrabă în deochi decât într-o boală”, afirmă sociologul, citat de Adevărul.

COVID: Cum au procedat închisorile din Europa în timpul pandemiei. La articolul care, potrivit polițiștilor sibieni, îi absolvă pe președinte și pe soția acestuia de plata unei amenzi se spune că nu trebuie să poarte mască persoanele ”care desfășoară activități în spațiile publice deschise, inclusiv sportive, în mod individual sau împreună cu persoanele cu care locuiesc”, așa cum se precizează în Hotărârea CJSU, scrie Turnul Sfatului. Închisorile sunt un teren fertil pentru viruşi, dar administraţiile au comunicat puţin despre cazurile de Covid-19 în centrele de detenţie din Europa. Date culese din 32 de ţări arată impactul pandemiei în închisori. Vanghelis Statopulos este unul din cei peste o jumătate de milion de oameni încarceraţi în Europa în toiul pandemiei de coronavirus. "Când m-am îmbolnăvit de COVID în decembrie trecut, cam o jumătate din deţinuţi erau bolnavi în acelaşi timp", a declarat Statopulos, care se află în închisoarea din Larissa, în Grecia. Închisorile sunt tărâmul fertil ideal pentru viruşi - suprapopulate şi adesea cu condiţii igienice precare. Şi puţine date au fost făcute publice în privinţa răspândirii coronavirusului în centrele de detenţie, scrie DW.

După educația financiară și cea juridică, parlamentarii vor să introducă și educația pentru mediu în programa școlară. Pentru a ajuta elevii să învețe despre bunele practici din domeniu și efectele acțiunilor lor asupra mediului, parlamentarii vor, printr-un proiect de lege ce va ajunge în curând la votul decisiv din Parlament, având propunere de adoptare, să introducă și educația pentru mediu în programa școlară. Introducerea în școli a educației pentru mediu este propusă după ce, în noiembrie, au fost introduse educația financiară și educația juridică, scrie Avocatnet.ro.

După 30 de ani | Dizolvarea Parlamentului, sistemul judiciar, regiunile, principalele hibe ale Constituției. Se împlinesc 30 de ani de la adoptarea Constituției din 1991. Privită în ansamblu ca o lege fundamentală imperios necesară după ieșirea României din comunism, specialiștii în Drept pledează pentru adaptarea ei la realitățile prezentului. În ultimii 30 de ani, mai multe articole ale Constituției au declanșat dezbateri aprinse, critici și cereri de modificare a Legii fundamentale: „Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”; Articolul nu precizează că numirea se face din partea partidului care a obținut cele mai multe voturi, scrie Europa Liberă.

Reacția ministrului Chesnoiu după ce Azomureș a anunțat să oprește producția de îngrășăminte. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat printr-un comunicat că la solicitarea ministrului Adrian Chesnoiu, o echipă de specialiști lucrează la identificarea unor soluții viabile ce pot fi implementate imediat pentru a preveni scăderea producției agricole și a limita efectele în evoluția prețurilor produselor agricole primare din recolta anului viitor. ”Evaluăm impactul economic și social generat de sistarea temporară a producției de fertilizanți. Suntem preocupați de menținerea producției agricole la un nivel care să asigure necesarul de consum la prețuri care să nu afecteze populația. Voi propune spre analiză Guvernului măsuri concrete pentru susținerea fermierilor și menținerea stabilității producției de produse agricole primare și produse agroalimentare procesate”, a declarat Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Potrivit MADR, anual, în România se cultivă circa 9,2 milioane ha teren arabil, din care o pondere importantă o au culturile de bază care contribuie la siguranța alimentară a populației. Pentru realizarea unor producții constante este importantă îndeplinirea tuturor verigilor tehnologice, utilizarea îngrășămintelor având rolul de a asigura stabilitatea producției și un garant al viitoarelor recolte, scrie AgroIntel.ro.

La final de an, omenirea se vede prinsă în vârtejul scenariilor Omicron: se trece de la speranță la consternare într-o viteză uluitoare. Varianta Omicron stârnește noi spaime într-o lume deja obosită după aproape doi ani de pandemie. Ne aflăm acum într-o fază de incertitudine declanșată de expansiunea rapidă a acestei noi variante în Africa și în întreaga lume, de cele peste 30 de mutații ale sale în proteina spike vizată de vaccinuri și de lipsa de date despre cât de periculoasă este această variantă. În timp ce piețele reacționează cu prudență la acest nou virus, diverse organizații fac diferite scenarii cu privire la evoluțiile viitoare pe baza puținelor date pe care le avem acum, consideră analistul eToro, Bogdan Maioreanu. Optimiştii preferă să vadă partea plină a paharului, în care COVID 19 se transformă într-o gripă banală, încetul cu încetul. Pesimiştii se aşteaptă însă la noi blocade, scrie fineco24news.

Cele mai fericite mame. Când – după o perioadă mai lungă cu ezitări și programări anulate – am dus copilul născut de câteva luni la doctorul de familie pentru unul dintre vaccinurile din schema obligatorie, asistenta – ascunsă în spatele unei măști – m-a întrebat cu un soi de condescendență în voce: „Și, cum te descurci? Când te gândești, dragă, că unele au de-pre-si-e post-na-ta-lăă!” A spus-o fără să vrea să ne jignească, dimpotrivă, cu un soi de admirație că păream să rezistăm rezonabil în asemenea vremuri de mare încărcătură emoțională. Dar a fost și o remarcă prin care ne-a arătat că era total neimpresionată de existența unei atare afecțiuni. Altfel spus, nu i se părea nici ei că e vorba de niște manifestări reale, aceste depresii postpartum, ci de un soi de răsfăț al unor femei nu prea obișnuite cu greul. Pe vremea ei – vremea în care și-a purtat în pântece copiii, nimeni nu s-ar fi gândit să inventeze o astfel de scuză, darămite să pună un astfel de diagnostic. Și ceea ce nu este numit, nu există. Nu se știe în România și nici aiurea câte femei suferă de depresie post-natală. În general, cele care recunosc deschis că „nu sunt bine”, o fac în cercul închis de prieteni sau se destăinuiesc familiei. În ciuda bunelor intenții, e posibil ca familiile să fie dintre acelea crescute în aceeași epocă precum asistenta din povestea mea, cărora asemenea ipoteze să li se pară niște dileli moderne, scrie PressOne.

Kovesi, despre corupţia din România: E o problemă de mentalitate, o moştenire a dictaturii comuniste. Laura Codruţa Kovesi, şefa Parchetului European (EPPO), a declarat pentru publicaţia elveţiană Neue Zürcher Zeitung că, într-o ţară în care corupţia a prins rădăcini adânci trebuie “să se foreze mult mai adânc” pentru ca aceasta să poată fi eliminată. Totodată, publicaţia a descris-o pe Kovesi ca fiind o “femeie hotărâtă” alungată de la şefia DNA de către post-comuniştii aflaţi la putere:

“Această avocată hotărâtă a condus DNA în ţara sa natală până când a fost alungată din această funcţie de post-comuniştii aflaţi la conducere în 2018. Kovesi a părăsit Bucureştiul şi a plecat în Luxemburg. Acolo, ea a devenit prima femeie procuror general al UE în 2019”, potrivit Epoch Times.

De ce consumăm mai mult ca oricând. În ciuda celei mai abrupte contracții economice din istoria modernă, consumul și comerțul internațional ating cote-record. O explicație este că, pe perioada pandemiei, total atipic față de alte crize economice, nivelul economisirii a crescut considerabil. Fenomenul s-a reflectat și într-o serie de schimbări fundamentale în structura consumului: având la dispoziție mai mulți bani și mai puține oportunități de a-i cheltui, oamenii s-au reorientat către investiții semnificative și achiziții de bunuri durabile în defavoarea cheltuielilor mărunte, asociate timpului liber. În 2020, anul pandemiei, Produsul Intern Brut mondial a scăzut cu 3,4%. O contracție fără precedent din 1961 încoace, de când Banca Mondială a început să strângă aceste date. În paralel, consumul de bunuri și comerțul internațional bat record după record. O anomalie economică, dacă ne uităm la tiparele celorlalte crize economice prin care am trecut. Acum, poate mai evident ca oricând, vedem ce înseamnă un „consum-record” de bunuri: întreruperea lanțurilor de alimentare și criza din transporturi au reușit să traducă fenomenul pentru toți consumatorii. Similar, prăbușirea comerțului internațional a fost, în al doilea trimestru din 2020, mai acută decât orice alt reper după Marea Recesiune și Războaiele Mondiale. A fost categoric mai severă decât contracția înregistrată în timpul crizei din 2008-2009, arată datele. Totuși, în ciuda acestei oscilații violente, impactul economic al scăderii comerțului a fost mult mai scăzut și mai ales mai scurt decât se așteptau analiștii. Răspunsul pentru această contradicție stă în felul în care s-a schimbat, în ultimii ani, structura bunurilor consumate – și în special a importurilor, scrie Panorama.