Cu somnu’-n minte by Mircea Mester

Iata ca blogosfera pune la cale o intalnire a bloggerilor si twitteristilor pescari, sub numele de #fishtweetmeet. Cum eu nu sunt mare amator de pescuit, deci in concluzie nici nu ma pricep si cel mai sigur nici nu voi merge, l-am invitat pe Mircea Mester sa va povesteasca despre acest eveniment al blogo-twittosferei.

Prima amintire adevarata  legata de animalele de orice tip care traiesc sub apa am avut-o acum ceva vreme, pe cand invatam sa merg in picioare. Se intampla undeva in nordul tarii, acolo unde un var al meu m-a invitat oficial la prima mea partida de pescuit. Ca spectator, evident. Specificul varstei m-a facut sa nu intru in discutii prea multe legate de scopul si durata experimentului, astfel ca am acceptat din curiozitate.

Natura momentului m-a facut insa sa nu am prea multa rabdare privin luciul apei fara niciun fel de scop, iar ceea ce azi se numeste relaxare pe malul baltii se numea atunci plictis crunt. Drept urmare, pentru a inviora putin atmosfera care lancezea, am decis sa ma joc cu bulgarele de mamaliga pe care pescarul de varu-meu il utiliza drept materie prima pentru momeala. De aici pana la imaginea superba si de neuitat a bulgarelui care se rostogolea  in apa nu a fost decat un pas. Iar socul discutiei ulterioare a fost atat de apasat, incat simt ca totul s-a intamplat acum doua zile. Oricum, ma bucur ca le-am oferit pestilor din zona un ospat de zile mari. E mai bine sa salvezi speciile piscicole decat sa te opintesti intr-un munte de vorbe cauzate de o amarata de bucata de mamaliga.

Am facut apoi o pauza de niste zeci de ani pana asta primavara, cand nevoia de liniste m-a dus pe Dunare, in Delta, unde am incercat sa-i iau rolul varului meu. Evident, experienta mea bogata de pescar nu mi-a permis decat performanta de a prinde niste somn. In sensul imaterial al cuvantului. Dar am invatat, din nou, ca pentru a prinde pesti ai nevoie de ceva mai mult decat rabdare. Ai nevoie, ca rookie, de o balta in care pestii se invita sa traga la carlig.

In 11 septembrie voi avea in sfarsit ocazia de a fi una cu pestii atat de hraniti si de aparati in experientele anterioare. In sensul ca #fishtweetmeet, evenimentul twitteristilor pescari, imi va da ocazia sa prind pesti pe care, cica, trebuie sa-i pupam pe gura inainte de a-i arunca inapoi in apa. Invitatia a venit din partea lui Nicu de la info-delta.ro si nu am putut s-o refuz. Totul va avea loc pe balta Magura 8 (undeva in judetul Calarasi), acolo unde pestii nu vor mai avea sansa de a manca mamaliga varului meu si nici sa scape datorita somnului de veghe instaurat ca regula de baza a vietii din Delta. Ma duc peste ei. Si simt ca ei vin peste mine.

Ne vedem acolo.

P.S. Pentru detalii si inscrieri accesati http://www.info-delta.ro/blog/fishtweetmeet-la-magura-8/